[fancy_box]Volumul 1, numărul 4, decembrie 2012
Coordonator: Lect.univ.dr. Mădălina Cocoşatu[/fancy_box] [fancy_box][toggle title=”Sacralitatea Justiţiei”]
De multă vreme mă preocupă caracterul special al activității de justiție, de stabilire a adevărului legal și mai ales responsabilitatea morală cu totul specială a judecătorilor.
Încă din 2004 (dar și anterior), în lucrarea mea Politică, administrație, justiție, apărută la editura ALL Beck am preluat din René-Jean Dupuy, în prefaţa la Robert Chervin,” Justice et Politique”, Ed. L’Hermès, Paris, 2003, p. VII, ideea că “Justiţia este anonimatul lui Dumnezeu” și că “Această formulă a lui Proudhom relevă misterul înţelepciunii divine, care se exprimă chiar şi în cazul oamenilor care nu sunt de acord cu ea”.
Am comentat această idee și am spus: “Tradiţional vorbind, justiţia se face în numele lui Dumnezeu. Ea a apărut deci, într-un univers de verticalitate, de la stăpânul suprem ea coboară către rege, care o exercită printr-o delegare divină, iar cei ce împart justiţia sunt răspunzători în faţa lui Dumnezeu.
Și am adăugat apoi opinia mea potrivit căreia chiar când statul devine laic, aparatul justiţiei îşi păstrează caracterul ierarhic iar instaurarea regimului de democraţie face ca justiţia să fie administrată în numele poporului”.
Apoi am concluzionat “Ea nu mai derivă dintr-o transcendenţă sacră, ci provine dintr-un fel de imanenţă difuză a voinţei generale, care înseamnă de fapt, că nu este mai puţin sacră atâta vreme cât este legată de infaibilitatea voinţei populare.”
Prof.univ.dr. Ioan Alexandru[/toggle]
[toggle title=”Judecătorul – Dumnezeul dreptăţii pe pamânt”]
Pornind de la titlul prezentului document vom încerca să cercetăm şi să detaliem în continuare noţiunile de judecător – judecată, însă nu prin prisma sensului instituţional al acestora ori a conturului lor determinat legislativ. Vom încerca să desluşim judecătorul şi activitatea sa de judecată din perspectiva nevoii de dreptate a omului, prin ceea ce ar trebui să reprezinte judecătorul în conştiinţa celor ce vin la judecata sa şi nu în ultimul rând prin ceea ce ar trebui să reprezinte judecătorul în chiar conştiinţa sa.
Apreciem în acest context că este necesar să începem cu începutul şi să clarificăm, din perspectiva de mai sus, ce este judecătorul şi ce este judecata înfăptuită de el?
Judecător Dr. Ion Popa[/toggle]
[toggle title=”Spiritul justiţiei între sacru şi profan”]
Sacru, ca o categorie în care se întâlnește o dublă valență, anume “ceea ce este plin de experiența divină” și”ceea ce este interzis contactului cu oamenii”, cu o prezență revelatorie în sintagma “sacralitatea justiției,” luminează idealitatea conceptuală a justiției, care se răsfrânge,mereu parțial și imperfect, dar perfectibil în lumea profană “ceea ce se află în afara templului”.Între sacru și profan, Spiritul Justiției ca “animus”al dreptății prin drept, înțeles ca un crez și ca luptă pentru ceva sfânt vine din “cerul înstelat de deasupra noastră” (I. Kant), din transcendental, din trasăturile de ordine, proporție, echilibru, armonie ale Universului știut.
Expresiile acestui spirit se regăsesc și în cetatea umană, în relațiile dintre oameni, în interioritatea omului ca virtute, într-o activitate specifică prin care, cu ajutorul Dreptului se aspiră la “suum quique tribuere” (Aristotel). El depinde de starea societății a unui timp socio-istoric, de gradul de civilizație, de organizarea socială, de tradiție și cultură, de forma de comunitate umană. Acest spirit se întruchipează în funcție de puterea politică a societății unui timp istoric, cine o deține și cu ce legitimitate, cum o exercită, de tipul de stat, de efectivitatea statului de drept, de independența justiției, ca serviciu public, de forța imanentă acesteia de a face dreptate, chiar în contexte ostile, în numele unui principiu constitutiv, cu valențe utopice, dar și directoare „fiat justiția pereat mundi”. Este prin excelență în lumea culturală, în lumea valorii, ca valoare specifică, ireductibilă și totuși relațională, care implică și se întruchipează într-un mod specific din Adevăr, Libertate, Bine Public, fiind o expresie a demnității umane, ca respect al condiției umane în toate manifestările sale. De aceea, în mod poate paradoxal, se afirmă prin imanența sa și acolo unde sistemul juridic în vigoare, sau aspecte ale dreptului pozitiv contrastează puternic cu ideea de justiție, cu exigențele elementare ale acesteia, care renasc imperios din conștiințe (G. del Vecchio).
Prof.univ.dr. Ion Craiovan[/toggle]
[toggle title=”Tratatul de la Lisabona – o nouă Constituţie Europeană”]
Uniunea Europeană este astăzi gestionată de Tratatul de la Lisabona, despre care s-a spus, la vremea lui, pe bună dreptate, că este un pas înainte spre integrarea europeană, atât la nivel instituţional, cât şi uman, un tratat care reuşise, în ciuda dificultăţilor, să mişte mai departe proiectul european care cumula în contul său circa jumătate de secol.
Modificările introduse de Tratatul de la Lisabona, au un impact semnificativ asupra guvernanţei UE. Tratatul de la Lisabona generează schimbări consistente la nivelul deciziei din UE. Votul cu majoritate calificată devine regula generală în Consiliu. De acum încolo, deciziile adoptate de Europa post-Lisabona se vor baza pe opţiunea a cel puţin 55% dintre statele UE, în care locuieşte cel puţin 65% din populaţia Europei. Aceasta urma să sporească evident ponderea „Vechii Europe” (în special axa Franţa – Germania – Italia) în detrimentul „Noii Europe” (statele răsăritene). Germania, de pildă, va spori ca influenţă: având 82 de milioane de locuitori, procentul ei de vot creşte de la 8,4% la 17,2%.
Lect.univ.drd. Maria Popescu[/toggle]
[toggle title=”Recenzie: Joseph A. Schumpeter, Poate supravieţui capitalismul? Distrugerea creatoare şi viitorul economiei globale”]
Joseph A. Schumpeter, Colecţia de economie, Editura Publica, Bucureşti, 2011, 185 pp.
(Titlul original al cărţii apărută în 1942 este „Can Capitalism Survive? Creative Destruction and the Future of the Global Economy”).
Joseph A. Schumpeter (1883-1950) este unul dintre economiştii care a reuşit să realizeze cea mai profundă analiză a capitalismului introducând sintagma sa evocatoare “distrugerea creatoare”. … Citind cu atenţie această lucrare, ne vom întreba de fapt, cum ne raportăm noi la inovaţie. Practic, procesul revoluţionar, despre care vorbeşte economistul, schimbă radical echilibrul vechi, prin inovaţii care pot distruge, construind ceva nou.
Ec.dr. Adelina Dumitrescu[/toggle]
[/fancy_box]
[fancy_box]Volumul 1, numărul 3, septembrie 2012
Coordonator: Ec.dr. Adelina Dumitrescu[/fancy_box] [fancy_box][toggle title=”Iarăşi criza?”]
Asistăm la primul obstacol real din încă scurta viaţă a monedei Euro şi, deja, ne ridicăm probleme cu privire la existenţa sau supravieţuirea ei. A fost adoptarea monedei unice europene o idee bună? Poate economia europeană să susţină o monedă unică puternică, care să răspundă aşteptărilor cetăţenilor şi agenţilor economici din Uniunea Europeană? De ce au trecut doar 11 ani de la adoptarea monedei unice până în momentul în care să ne punem aceste întrebări? Şi nu în ultimul rând, cum poate criza datoriilor din Grecia să pună în pericol însăşi existenţa Euro? Toate aceste întrebări ascund de fapt o întrebare mai importantă: Este construcţia Uniunii Europene, în forma actuală, sustenabilă din punct de vedere economic?
Ec.dr. Adelina Dumitrescu[/toggle]
[toggle title=”Integrarea economică, între concept şi încheiere”]
Criza care a ajuns să sufoce acum Uniunea Europeană amână şi chiar pune în umbră şi dezbaterea despre integrarea economică. Aceasta din urmă are nevoie de mai multe: de revizuirea vechiului model, readaptarea la realitate şi de răspunsuri la întrebările ce ţin de criza economică actuală. Reconsiderările în materie sunt abia la început.
Conf.univ.dr. Liviu C. Andrei[/toggle]
[toggle title=”Criză şi management”]
Pe fondul unor semnale ce au acţionat, nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional şi european, asistăm la o accelerare a restructurării şi sporirii ratei de neocupare a forţei de muncă. În aceste condiţii, sunt prezentate elemente care evidenţiază influenţa calităţii managementului asupra rezolvării unor probleme la nivel micro şi macroeconomic. Cu toate că, în plan managerial există numeroase publicaţii şi preocupări la nivel teoretic şi practic, totuşi, în planul concret al rezultatelor, România arată performanţe economice, şi nu numai, care se situează sub posibilităţile sale.
Prin urmare, prezentarea unor elemente comparative privind previziunile cuprinse în studiile Europa 2020 şi Lumea în 2025 este necesară pentru conturarea acelor elemente orientative privind strategiile viitoare din ţara noastră.
Prof.univ.dr. Mihail Dumitrescu[/toggle]
[toggle title=” “Războiul monedelor”- actualitate şi perspective”]
Previziunile privind creşterea economică în cazul României, dezbătute tot mai acut de Fondul Monetar Internaţional aduc în prim plan investiţiile şi consumul. Corelate cu introducerea monedei euro, ce ar presupune creşterea atractivităţii zonei euro, ne întrebăm care este de fapt, rolul sistemului financiar global şi în ce condiţii acesta contribuie la îmbunătăţirea economiei mondiale.
Lucrarea poate fi considerată un bun argument referitor la provocările economico – financiare analizând perspectivele şi tendinţele unei crize ce se preconizează şi anume, criza ratelor de schimb.
Lect.univ. dr. Cristina Elena Nicolescu[/toggle]
[toggle title=”Green Economy Initiative – A Solution to Socioeconomic Inclusiveness”]
The economic crisis has reshaped the idea of renewable sources and turned it into a possible solution to create prospects of employment on the labour market. The article draws attention over two key dimensions of the Green Economy Initiative, such as the social inclusiveness and the eradication of energy poverty, with a special regard to the economic benefits of both of them. Due to the pressure of the high environmental and financial prices for fossil energy sources, the renewable sector was forced to develop new and competitive technologies and is considered today a proper solution to encourage economic growth in small and medium size communities. The article offers an open perspective on the future of green economic sector. Although the Green Economy Initiative is not intensively explored, by analysing the two trends we can tell that it would be a good opportunity to further advance the study and to understand the implications of green sector for the next decades.
MA, Aura Carmen Slate[/toggle]
[toggle title=”Recenzie: Criza din Zona Euro, în dezbatere. Note pe marginea unei dezbateri de specialitate”]
Prezenta recenzie de eveniment reprezintă traducerea şi sinteza-ordonarea punctelor de vedere ale unei dezbateri găzduite de publicaţia Departamentului „Politici Economice şi Ştiinţifice” al Directoratului General pentru Politici Interne al Parlamentului European, dezbatere cu tematica numărului de faţă al publicaţiei noastre, respectiv „Criza din Zona Euro”. Ceea ce am urmărit îndeosebi a fost redarea unei explicaţii avizate şi complete atât a evenimentelor, cât şi a înţelegerii lor în interiorul Uniunii Europene.
Conf.univ.dr. Liviu C. Andrei[/toggle]
[/fancy_box]
[fancy_box]Volumul 1, numărul 2, iunie 2012
Coordonator: Lect.univ.dr. Claudia Gilia[/fancy_box] [fancy_box][toggle title=”Reformarea sistemului electoral şi crearea unei culturi electorale”]
În procesul de reformare a societăţii româneşti, este necesar să ne amintim permanent că democraţia nu este un produs natural şi necesar al evoluţiei sociale, ea nu apare de la sine, ci este o invenţie sau o creaţie umană.
Astfel, după cum au subliniat marii cărturari contemporani, democraţia este un produs al voinţei active şi al creativităţii grupurilor implicate.
Prof.univ.dr. Ioan Alexandru[/toggle]
[toggle title=”Avantaje şi dezavantaje ale diferitelor tipuri de sisteme electorale”]
Într-un stat democratic, momentul alegerilor este deosebit de important, deoarece ele sunt cele care vor determina compoziţia ulterioară a organismelor de guvernare.
Alegerea unui sistem electoral este o misiune dificilă şi complexă. Sistemul electoral trebuie să fie conceput de o asemenea manieră, încât să reflecte cât mai bine reprezentarea tuturor cetăţenilor unui stat. Sistemul electoral reprezintă un instrument esenţial pentru alegeri şi pentru o guvernare democratică şi reprezentativă.
Lect.univ.dr. Claudia Gilia[/toggle]
[toggle title=”Argumente pentru principiul reprezentării proporţionale în contextul realizării democraţiei parlamentare”]
Avantajele şi dezavantajele sistemului electoral al reprezentării proporţionale au fost analizate în doctrină. Din perspectiva analizei noastre trebuie subliniate următoarele avantaje ale sistemului reprezentării proporţionale: permite reprezentarea în parlament a tuturor opiniilor şi intereselor în raport direct proporţional cu opţiunile electoratului; permite reprezentarea minorităţilor şi instituţionalizarea unei reguli a pluralismului şi democraţiei minoritare. Minoritatea are posibilitatea reală de a se exprima, iar majoritatea de a decide; are avantajul că formează un raport just între procentul voturilor obţinute şi al mandatelor parlamentare atribuite.
Lect.univ.dr. Marius Andrescu, judecător[/toggle]
[toggle title=”Necesitatea unui cod electoral?”]
Un cod electoral este, neîndoielnic, necesar, în sistemul român. Însă, în opinia noastră, nu este de dorit ca elaborarea să-i fie grăbită, doar de dragul de a avea un cod (scuzată să ne fie brutalitatea). Sperăm să avem ocazia, la o viitoară Masă Rotundă …, să abordăm şi alte aspecte de conţinut ale legislaţiei electorale – în afara egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, la care am ales să ne referim astăzi -, aspecte care, în viitoarea codificare, ar trebui să fie concepute astfel încât să fie, pe de o parte, constituţionale extrinsec şi intrinsec, iar pe de altă parte, adecvate specificităţii contextului socio-politic din România vremurilor în care trăim.
Lect.univ.dr. Elena Mădălina Nica[/toggle]
[toggle title=”Analiză comparată a sistemelor electorale din statele europene”]
Calitatea reprezentării politice depinde de aspecte tehnice, precum sistemul electoral, sistemul de partide şi de modul de formare a guvernului. Cu toate acestea, pentru transformarea votului popular in reprezentare la nivelul parlamentelor sau a altor instituţii alese este sistemul electoral, acesta influenţănd funcţionarea sistemului de partide, determinând în mod implicit caracteristicile şi stabilitatea guvernelor. Design-ul sistemului electoral existent în fiecare stat este rezultatul culturii, tradiţiei şi a religiei existente în acel stat.
Lect.univ.dr. Mădălina Cocoşatu[/toggle]
[toggle title=”Interesul tinerilor pentru viaţa politică”]
Prezentul studiu a fost realizat din dorinţa de a afla gradul de implicare al tinerilor în viaţa politică. Prin intermediul chestionarului conceput special pentru acestă cercetare, s-a urmărit înregistrarea opiniilor, comportamentelor dar, mai ales, a atitudinii faţă de participarea la vot. La nivel empiric se poate presupune că decizia de a vota este influenţată în mod decisiv de interesul avut pentru domeniul politic. Rezultatele studiului au arătat că nu există neapărat o relaţie cauzală direct proporţională între cele două variabile. Cercetarea de faţă a fost efectuată folosind ca instrument un chestionar cu patru întrebări închise, primele trei fiind compuse din mai mulţi itemi. Au fost auto-aplicate un număr de 938 de chestionare, iar universul cercetării a fost alcătuit din elevi de clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a. Au fost incluse în eşantion licee, grupuri şcolare şi colegii naţionale din diverse regiuni ale ţării (judeţele Călăraşi, Hunedoara, Caraş-Severin, Giurgiu, Vâlcea, Alba). Cercetarea a fost efectuată în perioada 15 noiembrie 2010 – 10 iunie 2011, interval de timp în care sunt incluse etapele construirii chestionarului, a identificării grupului-ţintă, aplicarea efectivă a instrumentului de măsurare, centralizarea şi realizarea bazei de date cu toate informaţiile studiului, verificarea, analizarea şi interpretarea datelor şi redactarea raportului final.
Bogdan Fartuşnic[/toggle]
[toggle title=”Recenzie: MARQUINA, Antonio (ed.): Energy Security. Visions from Asia and Europe”]
MARQUINA, Antonio (ed.), New York, United States of America: Palgrave MacMillan. 2008, 309 pp.
Prezenta lucrare supusă recenzării s-a constituit în urma dezbaterilor care au avut loc la Jakarta, în noiembrie 2007, între membrii ASEM şi reuneşte analize substanţiale şi contribuţii ale specialiştilor în relaţii internaţionale, care s-au bucurat de reacţii pozitive din partea comunităţii academice de profil.
Aura Carmen Slate[/toggle]
[toggle title=”Recenzie: Carmen COSTEA, Constantin POPESCU, Alexandru TAŞNADI (coord.): Criza e în NOI”]
Carmen COSTEA, Constantin POPESCU, Alexandru TAŞNADI (coord.), Bucureşti, Editura ASE, 2010, 500 pp.
Oare se mai putea spune ceva despre acest fenomen dezbătut și analizat de către cele mai luminate minţi ale vieţii știinţifice mondiale? Oare mai putea fi cineva original în abordarea acestui subiect? Citind paginile acestei cărti, „Criza e în noi”, vom fi surprinși să răspundem la această întrebare cu „Da”, abordarea ei venind în sprijinul ideii, conform căreia, toţi și, totodată, fiecare suntem responsabili de modul în care trecem peste aceste momente dificile. De aceea, „Criza e în noi” reprezintă o temă asupra căreia merită să reflectăm cu toţii, cartea oferind un răspuns la problemele contemporane de comunicare și de dezvoltare în contextul unei Europe interculturale, supusă permanent pericolelor şi opotunităţilor ce izvorăsc din globalizare.
Ec.dr. Adelina Dumitrescu[/toggle]
[/fancy_box]
[fancy_box]Volumul 1, numărul 1, martie 2012
Coordonator: prof.univ.dr. Ion Craiovan[/fancy_box] [fancy_box][toggle title=”Filosofia dreptului şi condiţia practică a juristului”]
Procesul de globalizare şi, evident, şi cel de integrare regională au adus cu sine, nu doar lucruri ce au generat progresul, ci şi unele efecte cel puţin discutabile şi mai greu acceptate. Astfel, pe lângă faptul că marile companii internaţionale au preluat în mare măsură economiile ţărilor în curs de dezvoltare cu efecte evidente, în ceea ce priveşte suveranitatea acestor ţări, imperialismul – de această dată cultural – al celor care vor să conducă lumea a impus, în special în ultimile două decenii, o agresivă ascensiune a ideologiei competenţei în organizarea învăţământului, a educaţiei la toate nivelurile, începând de la etapa preşcolară şi terminând cu cea postuniversitară. S-a susţinut şi se susţine că tinerii trebuie învăţaţi să ştie să facă ceva. Adică să muncească (asta îmi aduce aminte de celebra vorbă: “noi muncim nu gândim” lansată în anii de după revoluţie). Acest mesaj a fost transmis, după cum bine ştiţi, de la cel mai înalt nivel.
Oare acesta este rostul educaţiei, al învăţământului? Nu ar trebui oare, să reinventăm şcoala şi să încercăm, în primul şi în primul rand, să educăm tineretul să gândească?
Prof.univ.dr. Ioan Alexandru[/toggle]
[toggle title=”Despre câteva ipostaze ale filosofiei dreptului”]
Filosofia dreptului, ca filosofie a sensului fiinţei, trimite la problematica finalităţilor dreptului, la dimensiunea sa inerent axiologică, în care demnitatea umană ar putea fi un ax director. Titulescu scria în termeni tranşanţi că “legea este pentru om, nu omul pentru lege”, – ceea ce ar fi absurd. Cunoscuta propoziţie homo-mensura a lui Protagoras – omul ca măsură a tuturor lucrurilor -inclusiv al oricărui text juridic! – este mereu contemporană. Iar, peste timp, nu întâmplător, de pildă, că, art.1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacră respectul demnităţii umane în art.1.
Prof.univ.dr. Ion Craiovan[/toggle]
[toggle title=”Calităţi aplicative ale filosofiei dreptului”]
Existenţa calităţilor aplicative ale filosofiei dreptului este demonstrată prin exemplificări privind marile curente ale gândirii juridice. …Judecătorului i se cere să verifice, cu grijă, opoziţia intereselor pe care trebuie să le pondereze, în concordanţă cu interesele reţinute de legiuitor.
Prof.univ.dr. Sofia Popescu[/toggle]
[toggle title=”Fundamentele filosofice ale principiilor generale ale dreptului”]
Problematica principiilor generale ale dreptului, introdusă prin Noul Cod civil, are în vedere situarea acestora dincolo de reglementările constituţionale în materie sau de cele legale. Aceste principii trebuie să fie utile soluţionării cauzelor civile şi să decurgă din generalizarea reglementărilor juridice dintr-o ramură sau mai multe ramuri de drept. În aceste condiţii, principiile generale ale dreptului nu se reduc la o reglementare constituţională sau legală. Principiile care decurg din asemenea reglementări sunt principii specifice ramurii de drept respective: dreptului constituţional, dreptului civil, dreptului penal, dreptului procesual penal sau civil, dreptului internaţional public sau dreptului internaţional privat etc. Dincolo de aceste principii, se află cele specifice dreptului post-modern, în rândul căruia intră principiul statului de drept, al echităţii şi justiţiei şi al legitimităţii reglementărilor juridice.
Prof.univ.dr. Ioan Vida[/toggle]
[toggle title=”Filosofia dreptului şi jurisprudenţa”]
Este un fapt cunoscut de toată lumea că în învăţământul nostru juridic domina, în mod categoric, orientarea pozitivistă, cea căreia îi repugnă orice referire la întemeirea dreptului pe principii care trimit către o fundamentare filosofică a dreptului. Din această cauză, la majoritatea facultăţilor de drept, filosofia dreptului, fie este facultativă, fie lipseşte cu desăvârşire. În felul acesta, studenţii sunt lipsiţi de cultura juridică, ceea ce face din aceştia viitori absolvenţi fără un orizont mai larg cu privire la profesia pe care o îmbrăţişează.
Prof.univ.dr. Gheorghe Dănişor[/toggle]
[toggle title=”Fundamentele filosofice ale principiului proporţionalităţii reflectate în doctrină şi jurisprudenţă”]
Realitatea juridică a zilelor noastre luminate de normativism, pozitivism şi pragmatism pare să acrediteze celebrele cuvinte ale lui Newton: „ Fizică temete de metafizică”, ceea ce transpus în sfera juridicului înseamnă indiferenţă şi chiar refuzul tacit sau expres manifestat al ştiinţei pozitive a dreptului, dar şi a jurisprudenţei faţă de filosofia dreptului.
În acest context este legitimă întrebarea, în ce măsură metafizica dreptului este posibilă şi mai ales necesară. O astfel de problemă este actuală şi trebuie analizată în contextul social politic şi cultural contemporan, cu deosebire prin raportare la diferitele discipline juridice, dar şi la actul de judecată prin care instanţele „spun dreptul”.
Lect.univ.dr. Marius Andreescu, judecător[/toggle]
[toggle title=”Recenzie: Dragoş, D. C., Neamţu B. (Coordonatori), Instituţia Ombudsmanului: Justiţie Alternativă?”]
Dragoş, D. C., Neamţu B. (Coordonatori). Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2011, 366pp. 29,90 lei.
Lucrarea a suscitat vii dezbateri între specialiştii în domeniu, cu privire la rolul instituţiei de tip Ombudsman în România, dar şi în Uniunea Europeană.
Acest demers reprezintă o culegere de studii, rezultatul unor eforturi naţionale şi internaţionale de cercetare, asupra locului şi rolului instituţiei Ombudsmanului, la nivel naţional şi european, al unor autori consacraţi în domeniu. Extrem de interesante sunt studiile de caz asupra instituţiei analizate, studii realizate de cercetători străini din diferite state ale lumii, ţări selectate în funcţie de modelul de Ombudsman adoptat, dar şi în funcţie de aportul adus de literatura de specialitate din jurisdicţia respectivă, la cercetarea comparativă a instituţiei.
Dr. Crina Ramona Rădulescu[/toggle]
[toggle title=”Recenzie: Corlăţean, T., Succesiunea Statelor în Dreptul Internaţional”]
Corlăţean, T. Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012, 276 pp. 29 lei.
Principiul suveranităţii are o importanţă deosebită în zilele noastre, deoarece de respectarea lui depind toate normele ce stau la baza relaţiilor dintre statele lumii, a drepturilor şi obligaţiilor pe care fiecare din aceste state le dobândeşte şi le asumă în raporturile lor reciproce. Astfel, se poate spune că respectarea suveranităţii statelor reprezintă temelia trainică a organizării democratice a relaţiilor internaţionale.
Jurist Cristiana Budileanu[/toggle]
[toggle title=”Recenzie: Pollack, K.M. et al, The Arab Awakening. America and the Transformation of the Middle East”]
Pollack, K.M., Byman, D.L., Al-Turk, A., Baev, P. K., Doran, M.S., Elgindy, K., Grand, S.R., Hamid, S., Jones, B., Maloney, S., Pollack, J.D., Riedel, B.O., Hanau Santini, R., Shaikh, S., Sharqieh, I., Taspinar, Ö., Telhami, S., Yerkes, S.E. Washington DC: The Brookings Institution. 2011, 381pp. £18.99
Fenomenul numit “Primăvara arabă” a reprezentat principalul subiect de dezbatere de pe agenda internaţională în 2011. Evenimentele care au luat forma unor revoluţii şi au schimbat considerabil traseul unor state din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord trebuie analizate, atât din perspectiva factorilor declanşatori şi favorizanţi, cât şi din perspectiva implicaţiilor pe care le au pentru ceilalţi actori internaţionali, cât şi pentru propria transformare.
Lansat în noiembrie 2011, volumul reuneşte în 36 de capitole analizele a 18 cercetători afiliaţi Saban Center for Middle East Policy. Centrul oferă expertiză în ceea ce priveşte principalele probleme cu care America se confruntă în prezent printre care şi procesul de pace israeliano-palestinian şi relaţia Statelor Unite cu lumea islamică.
Alina Gabriela Burlacu[/toggle]
[/fancy_box]
[divider]
ISSN 2284 – 9610
ISSN–L = 2284 – 9610